2009
08.03

Despre blog

Am creat special acest blog pentru a face cunoscute publicului diverse probleme legate de psihologie. Fiecare “post” este un articol de psihologie ce trateaza lucruri importante din viata cotidiana. Vrem ca prin intermediul blogului sa tinem legatura cu dvs. Asteptam cu interes comentarii si sugestii.

Dr. Miron Itzhak

1 comment so far

Add Your Comment
  1. Buna seara!
    Intamplarea face ca in aceasta seara sa citesc articolul “De ce ne este teamă să mergem la un psiholog clinician? Ce este normal și anormal?” , tocmai cand caut, aproape cu disperare, mijloace prin care sa imi ajut copilul aflat in dificultate.
    Va rog sa-mi permiteti sa va expun, pe scurt, situatia.
    Dupa ce a terminat primul an de facultate, in primii zece, s-a indragostit, lucru pe care l-am inteles, dar la inceputul anului 3, sau cand ar fi trebuit sa il inceapa, am aflat , pe rand ca mai are multe examene de dat si ca are o situatie scolara proasta.
    Ne-am facut griji, am vrut sa o ajutam, eventual sa-si intrerupa studiile si sa ia o pauza.Orice incercare de a interveni a esuat. A ales sa se casatoreasca , in secret, si sa rupa legatura cu familia.
    Manifestarile ei din toata aceasta perioada ne-au pus pe ganduri.
    Lasand la o parte “nebuniile tineretii”, a avut reactii total atipice.
    Dintr-o persoana foarte stapana pe ea, voluntara si foarte inteligenta a devenit labila, extrem de atasata de prietenul ei, fara vointa si lipsita de viata.
    Au cerut sa fie lasati in pace, persoane adulte fiind, dorind sa nu aiba parte de nici o interventie din partea parintilor.
    Problema e ca, chiar daca ne-am conformat, situatia a continuat sa se inrautateasca.
    Acum ar fi trebuit sa fie in anul 5. Are langa ea un om pe care si l-a dorit si care o iubeste, care o sustine in tot ceea ce face( chiar daca din multe puncte de vedere nu intotdeauna face bine), isi doreste sa termine facultatea, sa faca nunta , samd, dar mereu sare peste examene, ceea ce spune este rupt de realitate si nu mai seamana de mult cu persoana care era acum cativa ani.Nu se simte in stare sa intre intr-o sala de examen, nu se simte niciodata pregatita.
    Nu mai comunica cu mine de mult timp.Aflu ce pot de la sora ei care e si ea ingrijorata.
    Cred ca are nevoie de ajutor specializat si nu stiu cum sa o determin sa-l primeasca.
    Sper ca nu v-am rapit prea mult timp.
    ma puteti ajuta cu un sfat?
    Va multumesc!